Cum de pot sa-mi scriu
Sentimentele mele din pustiu,
Sa-mi plang ce n-am avut
Si ce mi-am dorit s-a pierdut.
Nu pot sa fiu nicicum
Nici rebel si nici stapan,
Acum cand timpul trece surdum
Eu raman ce-am fost, un strain.
Viata-i mereu o noutate
Azi te bucuri maine le pierzi pe toate,
Zilele vin una dupa alta involburate
De sti sa le ghicesti scapi de singuratate.
De ma vei citi ce-am scris pana acuma
Nu-ti vei da seama ce-a vrut sa-mi scrie mana,
Azi citesti odata grabit,
Maine ti se va parea ca-m aiurit.
Autor: CIPRIAN @CopyRight
Imi place foarte mult acest poem.Foarte dragut,sper sa mai am placerea de a mai citi si altele......
RăspundețiȘtergere