marți, 5 iulie 2011

Desertaciunea Vietii Lumesti





Cu ce voiesti sa te mangai in aceasta viata? Oare cu marirea, ce piere lesne? Oare cu avutia? Sau cu dezmierdarile si poftele lumesti? Caci lumea aceasta este plina de plangere, iar nu de veselie, de necaz, iar nu de bucurie, de suparare si de amaraciune, iar nu de mangaiere. Si nimic din ea nu este statornic, care sa nu se schimbe, bucuria este amestecata cu supararea, veselia cu plangerea, marirea cu injosirea, bogatia piere, frumusetea ramane mancare viermilor, desfatarea trupeasca prin moarte se sfarseste.
Toata aceasta lume este plina de primejdii si scandaluri, pretutindeni este pizma, invidie si sfada, de o parte te lupta mancarea, iar de alta parte bautura, de o parte lenea, iar de alta parte nesimtirea, de o parte frica , iar de alta parte pofta trupeasca.
“Desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune” (Ecleziastul 1, 2), in afara de a iubi pe Dumnezeu si a-I sluji Lui, Unuia.  Aceasta este cea mai mare intelepciune, ca prin lepadarea de lume, sa cauti imparatia cea cereasca.
Caci este desertaciune a cauta pozitii si scaune inalte.  Este desertaciune a umbla dupa poftele trupului si a vana placeri care la vremea ce urmeza vor aduce pedepse peste tine.  Este desertaciune a dori necontenit viata lunga si de viata cea buna a nu purta de grija.  Este desertaciune a pironi ochiul numai la vremea cea de fata si pe cea viitoare a o pierde din vedere.  Este desertaciune a ne lipi inima de ceea ce trece ca fumul si lucrurile nepieritoare sa le ignoram.  “Ca nu se va satura ochiul a vedea, nici urechea a auzi”(Ecleziastul 1, 8).  Invata a dezlipi inima ta de la bunurile vazute si a o inalta la cele nevazute.  Pentru ca cei ce urmeaza poftelor lor, isi pangaresc constiinta si pierd darul lui Dumnezeu.
De aceea, nu te bucura de nimic in acest veac al plangerii, unde toate sunt vremelnice, nestatornice si fatarnice, unde toate sunt mincinoase si schimbatoare.
Ci de vrei sa te mangai, numai in Domnul sa te mangai, de voiesti sa te bucuri numai intru Domnul sa te bucuri, caci bucuria trupeasca degraba piere, iar bucuria Domnului ramane in veci.
Precum spune Apostolul: “Intru Domnul va bucurati, neincetat va rugati, pentru toate multumiti, caci in acestea trei se face mantuirea noastra”.


By Leonard Mircea Iancu
.