Menirea clipei
Menirea clipei
este zborul
să fie nefiind
vreau s-o veşnicesc
abia a venit şi
deja mi-e dor de ea
este sfâşietor
o caut în viitor
ea este în trecut
trece pe lângă mine
fiecare atingere a ei
rupe
până la os
o bucăţică de viaţă
Şi seara are haină
În seara aceasta e frig
haina creşte din mine
merg spre poartă
uitasem văile călduroase
setea
fântânile
care-mi sărutau fruntea
mi-e foame
m-aştepţi răbdător
cu tava plină
mănânc pe săturate
din margine de cer
umbra unui inger
sprijină ochii obosiţi
chiar dacă eşti cărunt
desfaci redingota nopţii
când îmi atingi buzele
te identifici cu roua
afrodita trage storurile
timpul câştigă
frumuseţea scoasă la licitaţie
suspinul morţii nu mai poate urca scara.
Amin
RUGACIUNEA CLIPEI
Îți mulțumesc pentru această minune numită viață.
Amin
By Belean Maria
Multumesc Leo. Viata e o gradina.Batuta de furtuni calde sau reci,dar la amurg totul devine lin, calm , iar noi stam pe bancuta din fata casei si privim cum apune soarele in orizonturi rosii , asteptand un ultima raza sa ne mangaie picioarele desculte. Depinde de noi, cat de buni mateloti suntem, cat de bine stim sa ne tinem de mana, pentru ca nici o viata departe de linistea casei nu e frumoasa, la urma stand pe o culme seaca de nisip privind amurgul. Incearca sa traiesti viata frumos, cauta sa te bucuri de minunile lumii, lasa uratenia sufleteasca deoparte si gusta din roadele primite . Iti doresc o seara minunata, cu mult soare si voie buna. Te sarut soare de vara!!!!!
RăspundețiȘtergere